Joi, 01 Decembrie 2011 08:08 | Scris de Ziarul Ora 25
Unirea a fost, de-a lungul veacurilor, visul de aur al poporului român şi „cheia de boltă” a României, ca stat întreg, liber şi independent. Epopeea Unirii româneşti se confundă cu însăşi existenţa poporului român, un mileniu şi jumătate, unirea tuturor românilor reprezentând marele ideal întemeiat pe realităţile etnice, economice şi culturale. Memorabile rămân cuvintele spuse la Alba Iulia în anul 1918, anul Marii Uniri, de către bătrânul Gheorghe Pop de Băseşti: „Lăsaţi-vă pătrunşi fraţilor de fiorii sfinţi ai acestui strălucit praznic naţional şi în cea mai deplină şi frăţească armonie să clădim temeliile fericirii noastre viitoare”.
Pătrunse de fiorii unui patriotism cu puternice reverberaţii în memorie, sufletele perechi de pe cele două maluri ale Prutului s-au întâlnit sâmbătă, 26 noiembrie, în Aula Bibliotecii „Radu Rosetti” din Oneşti, cu aceeaşi nestrămutată credinţă în reîntregire, pentru un emoţionant recurs la memorie. La întâlnirea organizată de Asociaţia „Pro Basarabia şi Bucovina”, la a cărei titulatură a fost ataşat de curând şi numele lui Pantelimon Halipa, au răspuns prezent un număr impresionant de oameni înfrăţiţi „de-o limbă şi de-o lege”.
Profesori, elevi şi oficialităţi locale au ţinut să respire acelaşi aer românesc, împreună cu oaspeţii basarabeni veniţi dintr-o republică Moldova ruptă pe nedrept din trupul ţării. Şi, pentru ca nimic să nu pară retoric, declarativ sau fără acoperire, în sală au fost prezenţi Nicolae Mocanu, Neculai Rogoza şi Alexandru Enache, oameni trecuţi de 90 de ani, veterani de război, „mărturii vii” pe pieptul cărora mai strălucesc încă decoraţiile primite pentru faptele lor de arme.
„Am pătimit cu doine lungi fără hotare”
Delegaţia basarabeană, venită la fraţii oneşteni, a fost condusă de Ion Hadârcă, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, nimeni altul decât fostul preşedinte al Frontului Popular care, cu ani în urmă, în faţa Marii Adunări Naţionale cerea introducerea grafiei latine şi a limbii române în şcoli, aducând drept argument, printr-o poezie, faptul că „Într-o Moldovă împărţită în două de Prut, numai limba este întreagă şi s-a pătimit destul cu doine lungi fără hotare”. Ion Hadârcă a oferit bibliotecii oneştene mai multe cărţi, el însuşi fiind un scriitor, vocaţia politică neinfluenţându-i sensibilitatea şi emoţia. Sugestivă a fost şi definiţia basarabeanului Vladimir Bulicanu dată buzduganului oferit lui Alexandru Enache. Valabilă şi pentru realităţile cotidiene, această definiţie îi atribuie buzduganului rolul de „democratizator”.
Cum, la această întâlnire cu istoria, au participat şi Valerian Vreme (ministrul Comunicaţiilor, PDL), Mihai Şova (viceprimar, PNL), Cezar Olteanu (consilier local, PNL) şi Ion Negoiţă (consilier local, PSD), oneşteni „păliţi” de aceeaşi vocaţie ca a lui Ion Hadârcă, atribuirea rolului de democratizator al buzduganului lui Ştefan cel Mare ar fi putut constitui suficiente motive de reflexie pentru aceştia, dar remarca lui Vladimir Bulicanu a fost doar pentru presă.
Miracolul de la 1918
Prezentând succint cronologia evenimentelor, Constantin Rusanovschi, preşedintele Asociaţiei „Pro Basarabia şi Bucovina” oneştene, a apreciat că, ce s-a întâmplat cu 93 de ani în urmă, poate fi considerat „miracolul de la 1918”. Prezent şi el la Oneşti, Marian Clenciu, omul ce „păstoreşte” cele 30 de filiale ale Asociaţiei „Pro Basarabia şi Bucovina”, a ţinut să precizeze că, dintre toate filialele, „Oneştiul reprezintă fruntea”.
Ca o dovadă a legăturii de „sânge şi credinţă” dintre cele două Moldove, lucru scos în evidenţă şi de protopopul Constantin Alupei, mulţi participanţi la acest eveniment au primit, prin grija lui Nicolae Enache, fiul nonagenarului Alexandru Enache, ultimul număr al revistei „Dor de Basarabia”, „un periodic de răspândire a cunoştinţelor despre neamul înstrăinat”, revistă al cărui fondator şi coordonator este profesorul doctor Ion Berghia.
Lecţia de istorie
O parte distinctă a evenimentului, petrecut la întâlnirea basarabenilor şi a celor ce „respiră româneşte”, a constituit-o „lecţiile de istorie” prezentate de urmaşii celor ce au scris istoria. Plecând de la misiunea socio-didactică de a prezenta „Şcoala altfel”, Virginia Smărăndiţa Brăescu, directorul Şcolii „Învăţător Nicolae Pâslaru”, împreună cu profesorul Georgeta Ţebrean, institutorul Cristiana Mirică şi elevii din comuna Caşin au ţinut să prezinte un moment omagial dedicat veteranilor de război, asigurându-i că „împreună trăim patrioţi”.
O impresie deosebită au lăsat-o elevii claselor a XII-a de la Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” din Comăneşti, coordonaţi de profesorii Petriţa Bîlbîie şi Simona Stoica, aceştia reconfigurând o hartă a României tricolore, respectând cronologia evenimentelor, a personalităţilor vremii şi a documentelor emise.
Dacă imnul naţional „Deşteaptă-te române”, intonat la începutul întâlnirii din aulă, era firesc să producă emoţie, cântecele „Treceţi batalioane Carpaţii”, „Fiii lacrimilor tale”, „Baladă pentru Basarabia”, „Cântec despre Bucovina” şi „Jurământ pentru Ardeal” au răscolit de fiecare dată sufletele celor prezenţi.
S-a cântat şi s-a dansat româneşte, o contribuţie la „starea de bine” având-o şi Diana Victoria Ursache, Florin Popa şi Nela Duhu, componenţi ai Ansamblului „Căluţul” din Căiuţi, bine struniţi de Francisc Enăşel. Lecţia de istorie s-a încheiat cu fotografii, cea mai mare parte a elevilor dorind ca amintire o poză cu veteranii de război.
Asta pentru că, întotdeauna, sufletele curate sunt atrase de cuminţenia, bunătatea şi „singurătatea enigmatică” a bunicilor şi străbunicilor noştri. Cu alte cuvinte, mai simplu şi dintr-un alt registru... ”
